Poet, prozator, dramaturg și traducător
”Când mă cuprinde dor adânc de ţară şi n-am pe nimeni să-mi potoale dorul, iau Cartea unde curge sfânt izvorul de-nţelepciune şi tărie rară. ”
”ȘT. O. IOSIF”
S-a născut la 11 septembrie 1875 în Brașov.
A debutat în Revista Școlii din Craiova, în 1892, cu poezia Izvorul.
A primit premii ale Academiei Române pentru volumele Poezii (în 1902) și Credințe (în 1906).
Poezia sa, denotă o sensibilitate autentică în care pot fi recunoscute ecouri din poezia lui Mihai Eminescu și George Coșbuc și un respect pentru valorile binelui și frumosului.
Excelent traducător, mai ales din germană și maghiară, a contribuit la cunoașterea de către publicul românesc a unor creații ale lui Goethe, Schiller, Heine, R. Wagner, Petofi.
În 1904 s-a căsătorit cu poeta Natalia Negru și au avut împreună o fiică Corina.
A fost prieten cu poetul Dimitrie Anghel, în colaborare cu acesta a publicat poezie, proză și dramaturgie, precum și traduceri, semnate fie cu cele două nume, fie cu pseudonimul colectiv A. Mirea. Se întețesc relațiile intime dintre D. Anghel și Natalia Negru. Drept consecință, Șt. O. Iosif se desparte de Natalia Negru , luând sfârșit și colaborarea devenită între timp fructuoasă, Iosif-Anghel.